Construcţia actualei biserici situată în satul Dragomireşti s-a început în anul 1902 luna august, în locul vechii biserici care a fost distrusă complet în urma unui incendiu.
Lucrările de reconstructie s-au început de către Pr. paroh Gh. Sandulescu, în vremea regelui Carol I, ele fiind oprite în anul 1916 din cauza primului Razboi Mondial. În anul 1921 s-au reînceput lucrările bisericeşti şi au continuat până în anul 1934. În 14 martie 1934 construcţia bisericii a fost preluată de Pr.paroh Onoriu Sandulescu,fiul preotului Gh.Săndulescu, lucrările fiind finalizate cu banii lor. Construcţia fiind finalizată în anul 1939, este sfinţita de un sobor de 22 de preoti, având în frunte pe Vicarul Sfintei Mitropolii a Moldovei în luna aprilie, ziua 14 cu hramul ,,Izvorul Tămăduirii,,. În anii următori peroadei interbelice, preoţi slujitori vrednici de pomenire sunt: pr.Visarion Puiul, pr.Ioan Horasim, pr.Gherontie, pr.Petru Jilavu, pr.Constantin Profir, pr.Tofan Valentin, pr.Poparda Gheorghe, pr.Mihai Meraru.
În anul 2011 la intiativa Pr.paroh Meraru Mihai s-a ridicat in curtea bisericii un paraclis de iarna care a fost sfintit in 6 noembrie acelasi an avand hramul ,,Sf.Vasile cel Mare si Sfintii 40 de Mucenici din Sevastia". Slujba de sfintire s fost oficiata de Preasfintitul Episcop - vicar al Arhiepiscopiei Iasilor Calinic Botosaneanul,Prea Cucernicul parinte Protopop Tofan Valentin si un sobor de preoti.
